Ploaia de stele si ingerii

Cred ca ingerii sunt oamenii invizibili care stau langa tine si vegheaza. Atunci cand te certi cu un prieten foarte bun, el este langa tine si incearca sa-ti ofere incredere si putere ca sa treci peste greutati. Daca nu reuseste inseamna ca a imbatranit. Ca nu mai are destula putere. Si inseamna ca tu trebuie sa incerci sa inveti ce inseamna sa ierti. Pentru ca invatatorul tau nu mai este destul de puternic pentru a te indruma. Nici unul dintre voi nu stie cand este ingerul vostru langa voi. Sau poate stiti. Simtiti atunci cand sunteti certati cu altii o... durere. "Durere" e prea dur. Simtiti ceva care va face sa va para rau. Acest ceva eu cred ca este ingerul insasi. Un om invizibil care este si un sentiment si poate si un suflet. Este orice... din tine. Stiu ca tuturor vi s-au blocat macar de 2 ori privirile undeva, in zare. Si mie. Stiti unde cred eu ca ni se blocheaza privirile? La ingerii nostri. Este atat de frumos si de alb, incat numai noi il vedem. Dar nu il vedem cu ochii. Il vedem cu sufletul, il simtim. Suntem atat de impresionati de splendoarea lui incat ni se blocheaza privirile. Si cand le mutam de acolo, uitam tot ce am vazut. Si ne gandim "La ce m-am uitat de mi s-a blocat privirea?". Si nu stii raspunsul. Pentru ca l-ai uitat... Si ingerii se bucura si ei de ploaia lor, la fel cum ne bucuram noi de a noastra. Noi avem ploaia cu stropi mari si grei de apa. Ei o au pe cea de stele. Cand ei incep sa zambeasca stelele cad din cerul infinit si se strang in jurul lor. Si aripile de un alb imaculat cresc din corpurile lor si se desfac mandre. Ploaia de stele... Ce ploaie atotputernica. Si ingerii vor sa o atingi si tu. Si tot ce simti, si vezi, si gusti, si mirosi, si auzi este ploaia de stele... si ingerii.

[pt 2 prieteni]