Si cum ziceam...

De curand, Darina a scris un post despre clovni. Zice ca nu ii plac pentru ca sunt ceea ce nu par sau ceva de genul. Sincer, n-am inteles prea bine.

Inainte de toate, inainte sa incep subiectul pe care mi l-am propus vreau sa va zic ca am in fata o foaie scoasa la imprimanta pe care e o reteta de-aia de mancare. Si stiti ca sunt reclamele alea pe stranga si dreapta paginii de net si mi-a sarit in fata fix aia cu "1. Daca faci sex in picioare, nu ramai insarcinata!". Crezi ca e adevarat?

Ma rog. Ah, deci zic atat de des 'ma rog' ca as putea sa merg la o biserica si sa ma transform in maicuta. La naiba cu 'ma rog'! Sper ca n-a fost un pacat, nu? Aoleooo, parca as fi Maica Tereza - fara nicio legatura cu Tereza... Tereza! Tereza din 150 sau Tonitza.

Da, deci revenind la ideea principala. Nu stiu... Unii inainte, cand erau mici adorau clovnii si nu incercati sa ziceti ca nu i-ati suportat pentru ca stiu ca unora v-au placut. Adica stiti chiar a inceput sa ma enerveze moda asta cu uratul clovnilor ca sunt ceea ce nu par. Incep sa inteleg ca toti oamenii cu care vorbesti nu sunt tot timpul sinceri. Si nici nu e bine sa fii tot timpul sincer. Asta ar insemna sa zici tot timpul ce gandesti, adica asta e sinceritatea maxima, sa fii cu toti la fel de sincer cum esti si cu tine. Sa-ti zici tie ca arati bine si sa le zici si celorlalti asta. Sau sa vezi un pusti urat si sa ii spui ca e urat. E foarte penibil pentru amandoi. Si pentru pusti si pentru tine. Oricum ideea e ca e bine sa nu fii sincer in unele momente. Nu zic sa minti, nu intelege gresit. Doar ca uneori e mai bine sa ocolesti sau ei bine, da, sa minti. Pentru ca exista momente grele in care e mai bine sa-ti tii gura. Intelegi? Clovnul ala nu poate sa se duca la un copil care plange si sa ii zica: Ba, nu mai plange ca-mi pierd slujba!. Si pana la urma clovnii sunt clovni pentru ca asa si-au ales ei. In loc sa fie clovni puteau sa se faca actori sau altceva, nu?
Nu vreau sa credeti ca acest post este pentru Darina. Probabil toti o sa va ganditi la asta, poate chiar si tu. Dar nu este pentru tine (Darina). Este pentru toti care au aceeasi parere ca a Darinei.
Parerea mea despre clovni? Niste oameni obisnuiti care fac copiii fericiti pentru ca vor sau pentru bani. Mi s-a parut o pierdere de timp sa ma gandesc la asa ceva.
Si stiu ce vrei mai ales. Daca ii plac sau urasc? Ei bine, sa stii ca pentru mine acesti clovni n-au insemnat niciodata nimic. Cand eram mica circul si clovnii ma plictiseau de moarte, iar acum si mai rau.

Si cum ziceam... daca nu scriam acest post aveam 69 posturi.

Generatia lu' mama.

Mai am o chestie pe creier care ma enerveaza rau de tooot - Noua generatie !
Ma streseaza foarte mult chestia asta. Adica, la naiba, astia nici nu stiu ce e aia copilarie. Nu vreau sa devin melancolica sau telenovelistica, dar astia nu stiu sa fie copii. Isi bat joc de copilaria lor, si-o iau in maini, si-o rasucesc si o arunca la gunoi. Mi se pare oribil, urat, dezgustator. Si nu asta este problema cea mai mare. Ca nu stiu sa-si traiasca copilaria e una, dar uite cat de enervanti sunt cand vine un plod d-asta de 5 ani la tine si incepe sa iti strige in fata ca te bate daca te mai uiti la el. Si daca ii dai un pumn in fata ti-e frica ca se iau aia mai mari de liceu de tine cu care sta. Prostii astia mici nu-si dau seama ca pe aia de liceu ii doare fix in c*r de ei, ca nu dau nici 2 bani pe cata bataie 'daruiesc' sau primesc. Iar saracii copii care, ce naiba ca nu mai poti sa le zici copii, vin la tine si iti zic ca daca ii mai atingi te baga in spital, te fac prost, idiot, manelist, iar tu cand le dai un sut intre picioare sau un pumn in fata, el incepe sa urle de durere. Si desigur ca prietenii lui il iau de picioare si de maini si il arunca in nisip, razand. Baietelul urla ca nebunul, iar prietenii lui dragi ii dau mai multe suturi si pumni. Ce prieteni draguuuti.
Cu toate astea, copiii astia si-au pastrat ceva din ce aveam si noi: naivitatea. Din pacate numai partea negativa din ea.

MESSENGEEER !

Mai, am o nelamurire. De ce se supara oamenii pe messenger cand le ceri ceva fara sa le zici 'buna' ? De exemplu ii zici lu' unu' : vreau si eu poza ta de la avatar. Si saracul neajutoratul si folositul copil se simte lipsit de dragoste si bla bla bla. Infloresc mult si nu intelegi nimic. Ideea e ca unii cred ca daca le ceri o melodie sau o fotografie fara sa ii zici faimosul "buna" si magicul "cmf?" te folosesti de el. Da, dom'le! Tu il ai in lista numai ca sa iei poze de la el. Il ai in lista numai ca sa iei fotografii de la el. Vorbesti cu el numai ca sa ajungi undeva prin intermediul lui. Asta e problema tuturor. Se gandesc la lucruri prea departe. Poate ca unu' vrea doar o melodie si nu stie cui sa i-o ceara si ti-o cere tie. Nu s-a gandit nimeni : "Aaa, eu vorbesc cu asta ca sa obtin melodia mea mult prea razvnita si iubita si pretioasa si nimeni n-o s-o mai aiba!". Trezeste-te la realitate, nene! Messengerul este pentru comunicare in cazul in care nu vrei sa suni sau sa dai mesaje.

Ba, boule! Imbecilule! Messengerul nu este asa cum crezi tu, in primul rand pentru BARFA. Messengerul nu inseamna:

X: buna

X: cmf?

Y: buna

Y: bn, u?
X: bn

SI GATA>!<>

Pentru ca sa stii exista si conversatii ca cele mai de sus. Messengerul nu inseamna ca daca n-ai ce face intri pe el si il intrebi pe ala ce face sau barfesti.

Chestia asta - messu' - s-a inventat pentru nevoi. Ce nevoi, te gandesti tu.

Daca cineva iti cere o melodie, stai calm ca nu vrea sa se foloseasca de tine. Vrea o melodie! Foloseste messengerul pentru ca are nevoie de ceva.

Chestia asta inventata de un indian de la sarmanul Yahoo nu este pentru plictiseala sau "folosire de cineva".

Cu toate astea recunosc ca si eu ca milioanele de oameni intru pe messenger in proportie de 90% din cauza plictiselii. Dar chiar nu-mi pasa. Ce conteaza ca ii critic pe ceilalti, atata timp cat ma critic si pe mine in acelasi timp?

De cand n-ai mai crezut in ceva?

Am auzit o fetita zicand: Am 14 ani si vreau sa scriu o carte. O voi duce la editura si apoi oamenii mi-o vor citi. Imi vor citi cartea. Dupa, din banii castigati din vanzari o parte mi-ar reveni mie si as avea banii mei intr-un sfarsit. Astfel parintii mei n-o sa mai dea bani pe toate prostiile mele.

Vreau sa va zic ca a fost un lucru foarte frumos ce am auzit. Dar acum vreau sa te intreb pe tine: De ce razi? Ti se pare amuzant? Razi pentru ca desi are 14 ani isi doreste sa faca ceva cu viitorul ei? Razi pentru ca are un vis, iar tu nu ai? Uita-te la tine. Te rog, uita-te la tine si priveste-te asa 2 minute in tacere fara sa zici nimic. Aseaza-te in fata oglinzii si examineaza-te din cap pana in picioare. Stai asa 2 minute in tacere. Ce vezi? Vezi ceva? A, nu. Tu nu vezi nimic. De ce te miri? Este ceva atat de normal!

Cum sa te vezi cand tu nu crezi in nimic? Cum sa te vezi cand tu nu ai nici un vis? Cum sa te vezi cand nu vrei sa ai un ideal? Incearca sa uiti de lucrurile fixe. Incearca sa lasi la o parte lumea ta calculata si revino la visele tale.

De ce razi de ea? Doar pentru ca ea isi doreste sa faca ceva cu viata ei, iar tu nu esti capabil sa te gandesti la asa ceva? A, stai! Am uitat ca tu esti capabil de orice, dar nu vrei sa iti umpli capul cu porcarii de-astea de-al de vise.

De ce nu vrei sa lasi putin calculele si fixatiile tale si sa treci putin in pat sa tragi un pui de somn? De ce nu vrei sa mergi la mare si sa inghiti apa sarata? De ce nu vrei sa mergem la munte, iar tu sa stai cu picioarele intr-un lac de langa casa noastra. Nu este plin cu monstrii. Nu ai de ce sa-ti fie frica. Asta este problema ta: esti pesimist. Viata trebuie privita cu optimism, iar tu cam dai cu bata-n balta la capitolul asta, draga...

Hei, dar fara sa o mai lungesc atata vreau sa te intreb si eu ceva concret: De cand n-ai mai crezut in ceva sau in cineva? De cand n-ai mai vrut sa escaladezi Everestul?* De cand n-ai mai avut si tu un vis ca o sa ajungi cineva intr-o lume asa mare? Ca pana la urma lumea nu e mica cum ziceti toti. Dimpotriva, este mare si larga, iar oamenii nu vor cauta sa trezeasca visele sau idealurile din tine. Asa ca n-ai altceva de facut decat sa ti le trezesti singur.

Cineva a spus: "Eu cred numai in oamenii care cred in ceva! Restul nu au ce sa caute langa mine". Si stii ce? Chiar are dreptate. Eu, cel putin sunt de aceeasi parere cu el.

De cand n-ai mai crezut in ceva sau cineva?

*Eu cand aveam 6 ani imi doream sa escaladez Everestul :D

> Poza n-are legatura cu postul, dar stiati ca in astia a murit Kurt Cobain? <