Generatia lu' mama.

Mai am o chestie pe creier care ma enerveaza rau de tooot - Noua generatie !
Ma streseaza foarte mult chestia asta. Adica, la naiba, astia nici nu stiu ce e aia copilarie. Nu vreau sa devin melancolica sau telenovelistica, dar astia nu stiu sa fie copii. Isi bat joc de copilaria lor, si-o iau in maini, si-o rasucesc si o arunca la gunoi. Mi se pare oribil, urat, dezgustator. Si nu asta este problema cea mai mare. Ca nu stiu sa-si traiasca copilaria e una, dar uite cat de enervanti sunt cand vine un plod d-asta de 5 ani la tine si incepe sa iti strige in fata ca te bate daca te mai uiti la el. Si daca ii dai un pumn in fata ti-e frica ca se iau aia mai mari de liceu de tine cu care sta. Prostii astia mici nu-si dau seama ca pe aia de liceu ii doare fix in c*r de ei, ca nu dau nici 2 bani pe cata bataie 'daruiesc' sau primesc. Iar saracii copii care, ce naiba ca nu mai poti sa le zici copii, vin la tine si iti zic ca daca ii mai atingi te baga in spital, te fac prost, idiot, manelist, iar tu cand le dai un sut intre picioare sau un pumn in fata, el incepe sa urle de durere. Si desigur ca prietenii lui il iau de picioare si de maini si il arunca in nisip, razand. Baietelul urla ca nebunul, iar prietenii lui dragi ii dau mai multe suturi si pumni. Ce prieteni draguuuti.
Cu toate astea, copiii astia si-au pastrat ceva din ce aveam si noi: naivitatea. Din pacate numai partea negativa din ea.