Of, la naiba cu lumea asta introvertită, extrovertită sau cum nici eu nu ştiu să o numesc spre ruşinea mea. Nu-mi cunosc propria lume, nu-mi pot afla adevărurile cu inima, spre deosebire de Paler. Cine vreau să ajung eu, ce ambiţii mă împing în a face ceva? Doamne în care nu pot să cred (şi n-ai idee cât de rău îmi pare că nu pot), cum am eu de gând să fac ceva măreţ în viaţă când nu-mi cunosc lumea? Când nu-mi ştiu adevărurile? Când în faţa singurului sentiment pe care toată lumea îl poate descrie, eu rămân mută şi degetele îmi îngheaţă?
Nu sunt capabilă să scriu despre iubire.
Pot doar să citez:
"Nu există viaţă mai pustie decât una care n-a iubit nimic,
ştiind că într-o zi va pierde totul."
Octavian Paler, Mitologii subiective
ştiind că într-o zi va pierde totul."
Octavian Paler, Mitologii subiective
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu