Nou si electronic.

Hm. In curand tot ce ne va inconjura va fi metal, fara iarba, fara parcuri, fata catei fericiti, fara nimic natural. Dar va fi nou si asta place la nenea de sus [nu ma refer la Dumnezeu].

Cheers,
Liza.

Fobia mea.

Da ! Deci eu am o fobie. Imi e frica uneori ca am nevoie de psihiatru si va zic asta cu cea mai mare sinceritate. Imi e frica sa nu fie nevoie, sa nu fie cu adevarat o FOBIE. Mi-e frica sa nu ajung intr-un spital ca 9 si sa ma lege ca pe nebuni. O sa te astepti probabil la ce e mai rau acum, dar 'fobia' mea este provocata de niste vietati care tie ti se par banale: urechelnite. Vi se pare absurd, nu? Da, si mamei mele, si tatalui meu, cand ma vad oamenii plangand cand vad o urechelnita ma cred nebuna. Ok, va inteleg. Dar am asa o frica pentru ele. Aseara simteam pe tot corpul numai mancarimi si gadileli si ma sculam din pat numai ca sa vad daca sunt urechelnite in pat. Nu va mai spun ca eu vara dorm mereu pe o parte ca urechea mea sa fie acoperita de perna, iar cu bratul mi-o acopar pe cealalta. Mi-e frica sa nu surzesc mai pe scurt. Dar stiti nu e numai asta. Adica ascult muzica tare si la casti si folosesc si bete de urechi si cu toate astea fata de urechelnite am o slabiciune. Nu este un moft, nu sunt fite ! Asta credeti toti, nu? Dar nu sunt fite! Sunt ingrozita de ele, s-a transformat deja intr-o obsesie. De fiecare data cand vad o urechelnita incep sa ma indepartez de locul unde am vazut-o, iar daca cineva face o gluma proasta gen: "Mama, ce de urechelnite sunt la picioarele mele" incep sa plang. Incep sa plang si daca vad una pe mine sau daca sunt mai multe in apropierea mea, chiar daca sunt doar trei, eu incep sa plang. Si asta doar pentru ca cineva mi-a zis cand aveam 9 ani ca imi mananca timpanul si ca surzesc. Acum incerc sa nu mai cred chestia asta, dar chiar daca as uita, imi ramane socul.

* Si le mai si visez.
* Cautam o poza cu urechelnite sa o pun la postul asta, dar cand le-am vazut am inceput sa plang si sa ma scutur.

Castrati cainii maidanezi !

Da, deci in urma unei melodii de la Taxi am realizat ca animalele cel mai atasate de oameni trebuie sa moara doar pentru ca unor imbecili de politicieni le e lene sa adune toti cainii si sa ii castreze ! Da, stiu ca suna dur, sa ii castrezi - saracii caini - dar decat sa ii omori mai bine asa. Stiu ca nu va intereseaza prea mult, de fapt mai deloc, dar sunt niste caini ! Nu sunt urechelnite, sunt caini ! Si sunt niste animale foarte atasate de oameni si ar trebui sa ii respectam la fel de mult cum ne respecta ei pe noi. Stiu ca tu crezi ca bat campii si poate asa e. Numai ca eu am o adoratie si dragoste aparte pentru aceste animale - cainii. Mi-am propus ca atunci cand voi fi mare, dupa ce ma fac fizician, arhitect sau ce o sa ajung sa fiu, voi infiinta un hotel foarte frumos de 5 stele pentru caini, fiecare avand camera lui. Evident, totul ar fi foarte ieftin ca sa vina cati mai multi caini pe care sa ii ingrijesc. Dupa aceea - astia din urma erau cainii pe care ii lasa stapanii cand plec in vacanta cand n-au unde-i lasa - voi mai face 2 hoteluri (sau e hotele?) unde voi strange toti cainii comunitari/vagabonzi si voi avea si eu grija de ei. Voi cauta desigur si niste oameni care sa se transforme repede-repede in angajati si uite-asa scap Bucurestiul de caini. Si sa nu ma credeti nebuna pentru ca eu cand eram la gradinita vroiam sa infiintez o scoala pentru caini unde sa ii invat sa scrie si sa-si lase amprenta (hm... laba lor adica:P) si sa latre cand le zic un calcul. De exemplu:
Luiza: Cat fac 3 plus 5?
Cainele: Ham ! Ham ! Ham ! Ham ! Ham ! Ham ! Ham ! Ham !
Luiza: Bravooo, ia un biscuite !
Cainele: Haaaaaaaaaaaaaaaaam, myamy.
Bine, ma las dusa de val. :P
ASA CA SPRIJINITI CASTRAREA CAINILOR MAIDANEZI! SUS CAINII COMUNITARI! JOS POLITICIENII CARE NU VOR SA-I CASTREZE!
Bine, exagerez. :P Dar va rooog, macar nu ma faceti nebuna pentru ca vreau sa castreze cainii cineva odata.



P.S. Melodia de la Taxi: Comunitaru' :)
P.P.S. SALVATI CAINII COMUNITAAARI !

Si cum ziceam...

De curand, Darina a scris un post despre clovni. Zice ca nu ii plac pentru ca sunt ceea ce nu par sau ceva de genul. Sincer, n-am inteles prea bine.

Inainte de toate, inainte sa incep subiectul pe care mi l-am propus vreau sa va zic ca am in fata o foaie scoasa la imprimanta pe care e o reteta de-aia de mancare. Si stiti ca sunt reclamele alea pe stranga si dreapta paginii de net si mi-a sarit in fata fix aia cu "1. Daca faci sex in picioare, nu ramai insarcinata!". Crezi ca e adevarat?

Ma rog. Ah, deci zic atat de des 'ma rog' ca as putea sa merg la o biserica si sa ma transform in maicuta. La naiba cu 'ma rog'! Sper ca n-a fost un pacat, nu? Aoleooo, parca as fi Maica Tereza - fara nicio legatura cu Tereza... Tereza! Tereza din 150 sau Tonitza.

Da, deci revenind la ideea principala. Nu stiu... Unii inainte, cand erau mici adorau clovnii si nu incercati sa ziceti ca nu i-ati suportat pentru ca stiu ca unora v-au placut. Adica stiti chiar a inceput sa ma enerveze moda asta cu uratul clovnilor ca sunt ceea ce nu par. Incep sa inteleg ca toti oamenii cu care vorbesti nu sunt tot timpul sinceri. Si nici nu e bine sa fii tot timpul sincer. Asta ar insemna sa zici tot timpul ce gandesti, adica asta e sinceritatea maxima, sa fii cu toti la fel de sincer cum esti si cu tine. Sa-ti zici tie ca arati bine si sa le zici si celorlalti asta. Sau sa vezi un pusti urat si sa ii spui ca e urat. E foarte penibil pentru amandoi. Si pentru pusti si pentru tine. Oricum ideea e ca e bine sa nu fii sincer in unele momente. Nu zic sa minti, nu intelege gresit. Doar ca uneori e mai bine sa ocolesti sau ei bine, da, sa minti. Pentru ca exista momente grele in care e mai bine sa-ti tii gura. Intelegi? Clovnul ala nu poate sa se duca la un copil care plange si sa ii zica: Ba, nu mai plange ca-mi pierd slujba!. Si pana la urma clovnii sunt clovni pentru ca asa si-au ales ei. In loc sa fie clovni puteau sa se faca actori sau altceva, nu?
Nu vreau sa credeti ca acest post este pentru Darina. Probabil toti o sa va ganditi la asta, poate chiar si tu. Dar nu este pentru tine (Darina). Este pentru toti care au aceeasi parere ca a Darinei.
Parerea mea despre clovni? Niste oameni obisnuiti care fac copiii fericiti pentru ca vor sau pentru bani. Mi s-a parut o pierdere de timp sa ma gandesc la asa ceva.
Si stiu ce vrei mai ales. Daca ii plac sau urasc? Ei bine, sa stii ca pentru mine acesti clovni n-au insemnat niciodata nimic. Cand eram mica circul si clovnii ma plictiseau de moarte, iar acum si mai rau.

Si cum ziceam... daca nu scriam acest post aveam 69 posturi.

Generatia lu' mama.

Mai am o chestie pe creier care ma enerveaza rau de tooot - Noua generatie !
Ma streseaza foarte mult chestia asta. Adica, la naiba, astia nici nu stiu ce e aia copilarie. Nu vreau sa devin melancolica sau telenovelistica, dar astia nu stiu sa fie copii. Isi bat joc de copilaria lor, si-o iau in maini, si-o rasucesc si o arunca la gunoi. Mi se pare oribil, urat, dezgustator. Si nu asta este problema cea mai mare. Ca nu stiu sa-si traiasca copilaria e una, dar uite cat de enervanti sunt cand vine un plod d-asta de 5 ani la tine si incepe sa iti strige in fata ca te bate daca te mai uiti la el. Si daca ii dai un pumn in fata ti-e frica ca se iau aia mai mari de liceu de tine cu care sta. Prostii astia mici nu-si dau seama ca pe aia de liceu ii doare fix in c*r de ei, ca nu dau nici 2 bani pe cata bataie 'daruiesc' sau primesc. Iar saracii copii care, ce naiba ca nu mai poti sa le zici copii, vin la tine si iti zic ca daca ii mai atingi te baga in spital, te fac prost, idiot, manelist, iar tu cand le dai un sut intre picioare sau un pumn in fata, el incepe sa urle de durere. Si desigur ca prietenii lui il iau de picioare si de maini si il arunca in nisip, razand. Baietelul urla ca nebunul, iar prietenii lui dragi ii dau mai multe suturi si pumni. Ce prieteni draguuuti.
Cu toate astea, copiii astia si-au pastrat ceva din ce aveam si noi: naivitatea. Din pacate numai partea negativa din ea.