MESSENGEEER !

Mai, am o nelamurire. De ce se supara oamenii pe messenger cand le ceri ceva fara sa le zici 'buna' ? De exemplu ii zici lu' unu' : vreau si eu poza ta de la avatar. Si saracul neajutoratul si folositul copil se simte lipsit de dragoste si bla bla bla. Infloresc mult si nu intelegi nimic. Ideea e ca unii cred ca daca le ceri o melodie sau o fotografie fara sa ii zici faimosul "buna" si magicul "cmf?" te folosesti de el. Da, dom'le! Tu il ai in lista numai ca sa iei poze de la el. Il ai in lista numai ca sa iei fotografii de la el. Vorbesti cu el numai ca sa ajungi undeva prin intermediul lui. Asta e problema tuturor. Se gandesc la lucruri prea departe. Poate ca unu' vrea doar o melodie si nu stie cui sa i-o ceara si ti-o cere tie. Nu s-a gandit nimeni : "Aaa, eu vorbesc cu asta ca sa obtin melodia mea mult prea razvnita si iubita si pretioasa si nimeni n-o s-o mai aiba!". Trezeste-te la realitate, nene! Messengerul este pentru comunicare in cazul in care nu vrei sa suni sau sa dai mesaje.

Ba, boule! Imbecilule! Messengerul nu este asa cum crezi tu, in primul rand pentru BARFA. Messengerul nu inseamna:

X: buna

X: cmf?

Y: buna

Y: bn, u?
X: bn

SI GATA>!<>

Pentru ca sa stii exista si conversatii ca cele mai de sus. Messengerul nu inseamna ca daca n-ai ce face intri pe el si il intrebi pe ala ce face sau barfesti.

Chestia asta - messu' - s-a inventat pentru nevoi. Ce nevoi, te gandesti tu.

Daca cineva iti cere o melodie, stai calm ca nu vrea sa se foloseasca de tine. Vrea o melodie! Foloseste messengerul pentru ca are nevoie de ceva.

Chestia asta inventata de un indian de la sarmanul Yahoo nu este pentru plictiseala sau "folosire de cineva".

Cu toate astea recunosc ca si eu ca milioanele de oameni intru pe messenger in proportie de 90% din cauza plictiselii. Dar chiar nu-mi pasa. Ce conteaza ca ii critic pe ceilalti, atata timp cat ma critic si pe mine in acelasi timp?

De cand n-ai mai crezut in ceva?

Am auzit o fetita zicand: Am 14 ani si vreau sa scriu o carte. O voi duce la editura si apoi oamenii mi-o vor citi. Imi vor citi cartea. Dupa, din banii castigati din vanzari o parte mi-ar reveni mie si as avea banii mei intr-un sfarsit. Astfel parintii mei n-o sa mai dea bani pe toate prostiile mele.

Vreau sa va zic ca a fost un lucru foarte frumos ce am auzit. Dar acum vreau sa te intreb pe tine: De ce razi? Ti se pare amuzant? Razi pentru ca desi are 14 ani isi doreste sa faca ceva cu viitorul ei? Razi pentru ca are un vis, iar tu nu ai? Uita-te la tine. Te rog, uita-te la tine si priveste-te asa 2 minute in tacere fara sa zici nimic. Aseaza-te in fata oglinzii si examineaza-te din cap pana in picioare. Stai asa 2 minute in tacere. Ce vezi? Vezi ceva? A, nu. Tu nu vezi nimic. De ce te miri? Este ceva atat de normal!

Cum sa te vezi cand tu nu crezi in nimic? Cum sa te vezi cand tu nu ai nici un vis? Cum sa te vezi cand nu vrei sa ai un ideal? Incearca sa uiti de lucrurile fixe. Incearca sa lasi la o parte lumea ta calculata si revino la visele tale.

De ce razi de ea? Doar pentru ca ea isi doreste sa faca ceva cu viata ei, iar tu nu esti capabil sa te gandesti la asa ceva? A, stai! Am uitat ca tu esti capabil de orice, dar nu vrei sa iti umpli capul cu porcarii de-astea de-al de vise.

De ce nu vrei sa lasi putin calculele si fixatiile tale si sa treci putin in pat sa tragi un pui de somn? De ce nu vrei sa mergi la mare si sa inghiti apa sarata? De ce nu vrei sa mergem la munte, iar tu sa stai cu picioarele intr-un lac de langa casa noastra. Nu este plin cu monstrii. Nu ai de ce sa-ti fie frica. Asta este problema ta: esti pesimist. Viata trebuie privita cu optimism, iar tu cam dai cu bata-n balta la capitolul asta, draga...

Hei, dar fara sa o mai lungesc atata vreau sa te intreb si eu ceva concret: De cand n-ai mai crezut in ceva sau in cineva? De cand n-ai mai vrut sa escaladezi Everestul?* De cand n-ai mai avut si tu un vis ca o sa ajungi cineva intr-o lume asa mare? Ca pana la urma lumea nu e mica cum ziceti toti. Dimpotriva, este mare si larga, iar oamenii nu vor cauta sa trezeasca visele sau idealurile din tine. Asa ca n-ai altceva de facut decat sa ti le trezesti singur.

Cineva a spus: "Eu cred numai in oamenii care cred in ceva! Restul nu au ce sa caute langa mine". Si stii ce? Chiar are dreptate. Eu, cel putin sunt de aceeasi parere cu el.

De cand n-ai mai crezut in ceva sau cineva?

*Eu cand aveam 6 ani imi doream sa escaladez Everestul :D

> Poza n-are legatura cu postul, dar stiati ca in astia a murit Kurt Cobain? <

95%

M-a apucat o chestie si chiar daca va plictisesc, imi pare rau, dar vreau sa scriu asta.

Pana acum mereu am inceput cu "Stii ce-am observat eu?" sau in genul asteia pentru ca eu asta fac: observ si critic. Sau nu neaparat critic da'-mi dau cu parerea. Chiar daca nu intereseaza pe nimeni parerea mea, ce conteaza? Eu tot o scriu. Adica am observat la multi ca zic in cel putin o postare a lor: Si stiu ca nimeni nu va citi asta... etc. Pana la urma voi de ce vreti sa va citeasca cineva blogul? Adica, da, este public, ca doar este pe internet. Dar nu inteleg de ce toti tineti neaparat sa va fie citit blogul. Cand citesc chestiile astea: ... nici nu stiu de ce ma omor atata, ca oricum nu citeste nimeni... eu cred ca voi scrieti pentru altii, nu pentru voi. Ar trebui sa scrieti pentru voi, ca sa va descarcati, sa va eliberati, sa o faceti pentru voi. Iar eu nu vreau sa cred ca voi scrieti pentru altii pentru ca ideea asta mi se pare ingrozitor de stupida si prosteasca.

Aici m-am cam lungit cu vorba, eu de fapt vreau sa vorbesc despre altceva: oameni.

Sunt unii oameni care in proportie de 95% se gandesc in primul rand la ei. De exemplu o avem pe X care este foarte buna la scoala, dar nu are prieteni (decat "cumintii destepti" ai ei) si nu se distreaza decat in felul ei: satisfacandu-se prin atingerea intereselor sale (adica notele). Si ma gandeam asa... Iti dai seama ce trist e? Nu pentru ea, pentru ca X nu intelege ce intelegem noi. Ea crede ca daca "stie carte" o sa fie un om mare si o sa isi bage picioarele in toti cand va fii mare. Iar la liceu, ce conteaza? Oricum acolo incepe o noua viata, pe care si-o va lucra la fel ca pe asta. Muncind pentru note.

Dar este atat de trist sa te gandesti la tine in proportie de 95% toata viata ta si sa realizezi de abia la batranete cat de prost ai fost sa ii tratezi pe toti cu spatele pentru ca tu te considerai mereu primul si cel mai bun. Este foarte trist sa-ti dai seama la sfarsitul vietii ca dupa ce ai ajuns un medic mare si cunoscut sau daca ai descoperit un nou element din tabelul lui Mendeleev sa realizezi ca nu ai niciun prieten. Sa-ti dai seama ca ai muncit o viata intreaga pentru ceva real, practic, sa-l vezi tu in mana ta. Ah, pentru faima ta! Sa lucrezi o viata intreaga pentru stralucirea ta... Si sa intelegi intr-un sfarsit ca n-ai trait deloc. Ca tot ce ai facut tu a fost sa iti folosesti capul pentru niste calcule ridicole si nici macar ca sa ajuti lumea. Ti-ai folosit capul ala pentru tine. Este atat de trist sa traiesti doar pentru tine. Da' ce sa traiesti? Ca aia nu se numeste "a trai". Nu poti toata viata ta sa te gandesti numai la tine, este inuman! Esti un om mort! Da, tu cel care te gandesti la tine 95%. Si care crezi ca 95% din tine reprezinta perfectul si ca 95% din creierul tau este de geniu si ca 95% nici macar nu esti tu, dar ce naiba iti pasa tie? Ai faima? Ai ajuns unde vroiai? In varf. Nu-ti mai trebuie nimic. Nici macar acei 5% de prieteni la care nu te-ai gandit deloc. Tu te-ai gandit 95% la tine si restul de 5%... restul poate la lectiile tale de la scoala care de fapt constau in note.

Si este atat de trist sa traiesti doar pentru tine. Daca n-ai trait o data pentru altceva sau altcineva in viata esti ca un bec: stralucitor si gol; gol de tine.

P.S. Acum pun si eu la status sa mi-o citeasca lumea "ca oricum nimeni nu-mi citeste ce scriu".

[Coldplay - Violet Hill]

Zbori?

Stii ce am observat? Ca toti vreti sa zburati. Cand spui: ce ai visat? Tu spui: ca zbooor. Toti visati ca vreti sa zburati si chiar daca nu vreti, vi se pare asa artistic incat va faceti pe voi sa va doriti sa zburati. Si stiti de ce a inceput sa ma scarbeasca chestia asta? Chestia cu zborul, zic. Pentru ca acum e la moda sa-ti doresti sa zbori. Si e la moda sa fii visator si aerian. Pentru ca asa esti tare acum, prin chestiile astea neintelese, ca vrei sa zbori, zbori, zbori, zbooori. Doar ca pe mine ma cam lasa rece chestia cu zburatul. Niciodata nu mi-am dorit sa zbor si sa va zic drept, cei care vreti nu cred ca realizati ca atunci cand zbori defapt mori. Adica ma rog, stiu ca nu la asta va ganditi voi. Voi ziceti ca daca zburati, va lipsiti de griji si ca sunteti libeeeri ca pasarea vantului din Romania.
Exista 2 idei concepute de oameni pentru cei care zbor: Harry Potter sau mort. Harry Potter n-o sa fii nici daca iti cumperi cea mai tare matura de sters prafu', iar mort... Uite aici vroiam sa ajung. Voi cand spuneti ca zburati va ganditi la libertate, dar de fapt tot "zborul" asta consta in moarte. Pentru ca daca zbori inseamna c-ai murit (cel putin asa stiu eu...) sau esti vrajitor. Si vrajitor nu esti, nene!
Asa ca voi cand spuneti ca vreti sa zburati, e ca si cand vreti sa muriti:...
Asa ca eu... eu prefer sa nu zbor. Eu vreau sa merg pe asfalt. Si chiar nu-mi place sa zbor. Nici cu avionul nu suport.
Da' tu ce vrei sa faci? Zbori sau nu zbori? Ca daca da... deja a devenit prea comun sa te gandesti la moarte (ati vazut ca aia de 12 ani emo, s-a aruncat in cap de la etajul 10? hm... :).

P.S. A, si mai poti sa zbori daca esti pasare. Dar sincera sa fiu, nu cred ca-mi citeste mie blogul nicio pasare.

A murit.

Ploua. Ploua. Ploua. Ploua.
Vii in parc? Atunci hai maine.
Dimineata este roua!
Dar tu vrei sa fii un caine
Sa te ploua.
Sa fii ud sub o umbrela
Si cu lumea-n-acuarela
Care-i moarta, colorata.
dar din parti.

Pe negrul necolorat
Ea a decedat.

O crima a avut loc la Universitate
O disparitie in Nu-stiu-unde.
Lumea-i caninatate
Si are fete ude.


***

Fata fara nume se duce la loc
Observa obscurul si lipsa de foc
Observa negrul si griul spalacit
Observa lipsa de tempera invechit.

Fata fara nume se apropie de mort
Il vede stand singur, singur intr-un cort.
Toata culoarea a murit parca ieri
Si s-a adunat in cort, sub acei negri peri.
Acuarela de alaltaieri a decedat
Te-asteapta langa ea.
Te duci?